încăleca

Romanian

Alternative forms

Etymology

Inherited from Vulgar Latin *incaballicāre, from Late Latin caballicāre, from Latin caballus (“nag, jade”). Compare Aromanian ncalic, ncãlicari or Albanian ngalkoj.

Pronunciation

  • Audio:(file)

Verb

a încăleca (third-person singular present încalecă, past participle încălecat, third-person subjunctive încalece) 1st conjugation

  1. (ambitransitive) to mount (e.g. a horse) [with direct object or pe or (obsolete) în]
    Synonym: încălăra (obsolete)
    Antonym: descăleca
  2. (transitive, figurative, obsolete) to subdue, subjugate
  3. (reciprocal, informal) to overlap

Conjugation

    conjugation of încăleca (first conjugation, no infix)
infinitive a încăleca
gerund încălecând
past participle încălecat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present încalec încaleci încalecă încălecăm încălecați încalecă
imperfect încălecam încălecai încăleca încălecam încălecați încălecau
simple perfect încălecai încălecași încălecă încălecarăm încălecarăți încălecară
pluperfect încălecasem încălecaseși încălecase încălecaserăm încălecaserăți încălecaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să încalec să încaleci să încalece să încălecăm să încălecați să încalece
imperative — tu — — voi —
affirmative încalecă încălecați
negative nu încăleca nu încălecați

Derived terms

Further reading

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.