Karacabey
Turkish
Etymology
From Ottoman Turkish قرهجه بك.
Pronunciation
- IPA(key): /kʰa.ɾa.dʒa.bɛj/
Proper noun
Karacabey
Declension
| singular | plural | |
|---|---|---|
| nominative | Karacabey | Karacabeyler |
| accusative | Karacabey'i | Karacabeyleri |
| dative | Karacabey'e | Karacabeylere |
| locative | Karacabey'de | Karacabeylerde |
| ablative | Karacabey'den | Karacabeylerden |
| genitive | Karacabey'in | Karacabeylerin |
| singular | plural | |
|---|---|---|
| benim (my) | Karacabey'im | Karacabeylerim Karacabey'lerim |
| senin (your) | Karacabey'in | Karacabeylerin Karacabey'lerin |
| onun (his/her/its) | Karacabey'i | Karacabeyleri Karacabey'leri |
| bizim (our) | Karacabey'imiz | Karacabeylerimiz Karacabey'lerimiz |
| sizin (your) | Karacabey'iniz | Karacabeyleriniz Karacabey'leriniz |
| onların (their) | Karacabey'i Karacabeyleri Karacabey'leri |
Karacabeyleri Karacabey'leri |
Derived terms
- Karacabeyli