afânat
Romanian
Alternative forms
- afînat — 1953–1993 spelling
Etymology
Adjective
afânat m or n (feminine singular afânată, masculine plural afânați, feminine and neuter plural afânate)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | afânat | afânată | afânați | afânate | |||
| definite | afânatul | afânata | afânații | afânatele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | afânat | afânate | afânați | afânate | |||
| definite | afânatului | afânatei | afânaților | afânatelor | ||||
Verb
afânat
- past participle of afâna
References
- “afânat”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2025