bilezic
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish بلازك (bilâzik, “bracelet, bangle”).
Noun
bilezic n (uncountable)
Declension
| singular only | indefinite | definite |
|---|---|---|
| nominative-accusative | bilezic | bilezicul |
| genitive-dative | bilezic | bilezicului |
| vocative | bilezicule | |
References
- bilezic in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN