schimen

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic скимън (skimŭn).

Noun

schimen m (plural schimeni)

  1. (obsolete) a youngling of a wild beast

Declension

Declension of schimen
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative schimen schimenul schimeni schimenii
genitive-dative schimen schimenului schimeni schimenilor
vocative schimenule schimenilor

References

  • schimen in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN