căcăstoare
Romanian
Etymology
From căca.
Noun
căcăstoare f (plural căcăstori)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | căcăstoare | căcăstoarea | căcăstori | căcăstorile | |
| genitive-dative | căcăstori | căcăstorii | căcăstori | căcăstorilor | |
| vocative | căcăstoare, căcăstoareo | căcăstorilor | |||
References
- căcăstoare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN